Discuții publice online
Discuțiile publice organizate de MoldArte sunt cadre facilitate pentru a discuta subiecte de interes pentru diverși actori culturali din Republica Moldova.
Studii de caz și expertiză culturală
Conferințele sunt înregistrate și subtitrate, fiind disponibile pentru vorbitorii de română și engleză.
28
Octombrie
Cooperare culturală
Oportunități
ora 11.00 ora Chisinau
În cadrul evenimentului de închidere Moldarte 2022
online
Plus valoare
Un vechi proverb african spune că e nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil. Iar copilul, în metafora proverbului, poate fi orice, chiar și un proiect cultural. Pentru că un proiect e cu atât mai valoros și mai plin de sensuri, cu cât partenerii pe care și i-a atras sunt mai diverși, mai activi și mai complementari. A ști cum să formezi „satul” potrivit pentru un proiect cultural este o artă. Dar asta e o altă discuție. În conferința de astăzi vorbim despre posibilitățile pe care le oferă instituțiile – naționale și internaționale – pentru operatorii culturali din Republica Moldova. Ministerul Culturii e deschis către cooperare, Ambasadele și Centrele Culturale sunt active și creează oportunități, Uniunea Europeană, prin programele sale, lansează invitații de participare. Toate acestea, plus un model de bune practici, fac obiectul conferinței cu temele oportunități internaționale, cooperare culturală.
Experți
Vorbitorii sunt: Andrei CHISTOL – Secretar de Stat în Ministerul Culturii, Republica Moldova; Natalia CERNAT – ofițer program Granturi mici și incluziune socială, Oficiul de Cooperare Elvețiană; Eugeniu HARABARA – coordonator național al proiectului EU4Culture în Republica Moldova; Alexandra ISAICUL – coordonatoarea Info Centrului din Moldova pentru Erasmus+ Tineret și Corpul European de Solidaritate; Erwin Kessler – director general al Muzeului de Artă Recentă din București. Moderator: Oana Borș – manager cultural, profesor și curator, România
16
Septembrie
Educație prin
cultură
ora 10.00 ora Chisinau
În cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești
online
O necesitate
Educația prin cultură este o necesitate. Ea oferă copilului sau tânărului un cadru de afirmare personală. Dezvoltă spiritul critic și conștiința de sine. Ajută la dezvoltarea relațiilor și abilităților, la înțelegerea istoriei și a mediului în care trăim, la acceptare și empatie. Mediul educațional se deschide tot mai mult către interacțiunea cu instituțiile care promovează cultura. Și, în același timp, mediul cultural descoperă că, atrăgând în programele sale copiii și adolescenții, își asigură un public avizat, interesat, cu care poate dezvolta o comunicare constantă.
Conferința dedicată acestui subiect vast și generos în egală măsură, propune unghiuri de vedere diferite și, oferă totodată modele de bune practici. Modele care pot fi replicate de către orice operator cultural, într-un cadru mai restrâns sau la scară largă, în scopul dezvoltării unei lumi mai bune, mai deschise, mai informate.
Experți
Vorbitorii sunt: Nika ŠKOF– manager cultural, jurnalist și trainer, Slovenia; Angelica IACOB – muzeograf, profesor, manager cultural, șef al Secției Artă a Muzeului Municipiului București; Sergiu MUSTEAȚĂ – istoric, profesor și decan al Facultății de Istorie și Geografie, din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; Adriana MOCA – actriță și manager cultural, fondatoarea Asociației culturale „Vis-à-Vis”, București.
Moderator: Andreea Ciortea, manager cultural, trainer și antreprenor, România
2
Septembrie
Rolul artistului
independent
ora 10.00 ora Chisinau
În cadrul Bookfest Chișinău
online
Rolul artistului independent
Conferința propune ca punct de pornire acest tip de întrebări incomode formulate tot mai vocal în ultimii ani, cu precădere în zona independentă. Pornind de la utilizarea culturii în diplomație, la precaritatea artistului, trecând apoi la nevoia de redefinire a structurilor independente și la necesitatea dialogului lor cu zona politică și decizională, discuția este condusă către exemple de bune practici, care sudează comunități și afirmă principii sănătoase de expresie artistică.
Vorbitori
Milena Dragićević ŠEŠIĆ – profesor la Facultatea de Artă dramatică din Belgrad și fondatoare a Catedrei UNESCO pentru Interculturalism, Management artistic și Mediere; Aura CORBEANU – profesor de management cultural, vicepreședinte al UNITER – Uniunea Teatrală din România, București; Chris TORCH – expert cultural independent, curator și consultant internațional pe politici culturale, Stockholm; Elena NOFIT – președinta Consiliului ONG, comunicatoare a Centrului CONTACT, Chișinău; Vlad CIOBANU – artist vizual, membru al mișcării Occupy Guguță, Chișinău.
Context
Într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic și social, tot mai mulți artiști și operatori culturali s-au văzut nevoiți să chestioneze rolul artei în viața cetății. Și deși au existat numeroase manifestări ale artiștilor care să facă perioada de pandemie mai ușor de traversat – ne amintim de concertele din balcoanele Madridului sau de spectacolele oferite gratuit, online, de foarte mulți producători din toată lumea – totuși multe state nu au reușit să pună în aplicare măsuri concrete de a-și sprijinii artiștii. Și chiar dacă proximitatea războiului a făcut ca societatea să aibă din nou nevoie de aportul lor, răsplata, în unele cazuri, a fost mai mult simbolică și sentimentală decât financiară. Prin urmare artiștii s-au aflat din nou în poziția de a-și regândi criteriile după care își apreciază munca.
Statutul artistului
Vorbitorii sunt: Gabriele Rosana (Director pentru Politici Culturale la Culture Action Europe, Bruxelles), Carmen Croitoru (Director General al Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală și Conferențiar dr. al Universității Naționale de Arte Teatrale și Cinematografie la București), Andrei Chistol (Secretar de Stat în Ministerul Culturii al Republicii Moldova), Dorin Vaculovschi (Doctor în Științe Economice, profesor, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Chișinău), Corina Andrei (Sociolog, Doctor în Științe Politice, Expert în proiecte educaționale și sociale).
UNESCO
În 1980, Conferința Generală a UNESCO a adoptat o recomandare privind statutul artistului. Prin aceasta, UNESCO solicita statelor membre să îmbunătățească statutul profesional, social și economic al artiștilor, prin punerea în aplicare a politicilor și măsurilor legate de formare, securitate socială, angajare, venituri și condiții fiscale, mobilitate și libertatea de exprimare.
La acea vreme, nevoia de a înțelege și consolida rolul „lucrătorului creativ”, precum și nevoia de a îmbunătăți acest statut, erau deja recunoscute de statele membre. Decenii mai târziu, recomandarea rămâne la fel de relevantă.
Național
Ținând seama de legislațiile naționale, de specificitățile administrative și de condițiile particulare în care își desfășoară activitatea artiștii și lucrătorii culturali, o parte dintre țările europene au reușit să creeze un sistem propriu, care sprijină și protejează persoanele care activează în domeniul artistic. Altele, printre care și România și Moldova, însă se află pe acest drum plin de provocări. Despre aceste provocări, dar și despre posibilitățile de a le surmonta, despre modele de bune practici și despre importanța fiecărui nou pas înainte, discută invitații conferinței dedicate statutului artistului.
Arta ca motor pentru incluziune socială
În cadrul discuției „Arta ca motor pentru incluziunea socială și implicarea civică” vorbesc: Joachim Umlauf (directorul Goethe-Institut București), Mihaela Michailov și Radu Apostol (fondatori ai Centrului de Teatru Educațional Replika, București) și Hans Knoll (director al Knoll Gallery din Viena și Budapesta). Întâlnirea este moderată de jurnalistul Vadim Cheptănaru.
Capitalizarea patrimoniului cultural local
Vorbitorii sunt: Erica Peaslee (Manager Patrimoniu Cultural, SUCHO – Saving Ukrainian Cultural Heritage Online), Carrie Pirmann (Monitor al situației în Moldova și Transnistria, SUCHO), Adriana Scripcariu (Fondatoare a Muzeului – Atelier – Școală de la Piscu, România), Marcel Lazăr (inițiator al proiectului Moldo Crescendo, Moldova) și Dumitrița Efremov (arhitect și consilier urban, Moldova). Întâlnirea este moderată de Liliana Jitari, lector la Universitatea Tehnică a Moldovei, Chișinău.
Panoramă
Discuția despre patrimoniul cultural este o panoramă a modului în care, prin diverse intervenții culturale sau de salvare, patrimoniul, atât cel imaterial, cât și cel material, este protejat și valorificat. Invitații prezintă studii de caz în care patrimoniul devine punctul central al unui program artistic, al unui proiect amplu de reconstrucție și educație sau motiv de a aduna împreună oamenii în dorința de a ajuta și de a salva, oferind o nouă viață tradițiilor, clădirilor și chiar datelor digitale. De la provocările pe care le are un mare proiect de voluntariat, precum SUCHO, la rezultatele înfrățirii a două localități, Piscu și Țigănești, care au ca resursă centrală tradiția olăritului, la modul în care muzica pune în valoare semnalează condiția precară a patrimoniul local, în cadrul proiectului MoldoCrescendo, până la importanța unor proiecte de precum ICOMOS, care implică într-un mare grad comunitatea locală, alături de parteneri externi pentru a valorifica resursele de patrimoniu existente, toate proiectele prezentate scot în evidență importanța parteneriatelor instituționale și toate au conexiune sau se desfășoară chiar în Republica Moldova.
Discuții publice online
Dacă aveți întrebări pentru unul dintre vorbitori după vizionarea conferinței, vă rugăm să le scrieți în comentarii sau să ne scrieți la hello at moldarte.eu, iar noi vă vom contacta în scurt timp.
Stai în contact cu noi
