Activitățile de voluntariat sunt reglementate legal în România, ceea ce aduce beneficii atât organizațiilor, cât și voluntarilor. Astfel, în conformitate cu Legea nr. 78/2014, voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup – Art. 3.a). Activitatea de interes public este definită drept activitatea desfăşurată în domenii precum: arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului, sănătatea, asistenţa socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar şi/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială – Art. 3.b).
Reglementările care există pot aduce beneficii deosebite voluntarilor tineri, mai ales în demersurile acestora de dezvoltare a unei cariere de succes și de identificare a unui loc de muncă adecvat. Astfel, conform legii, activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite – Art. 10.(2).
Din punctul de vedere al organizației gazdă, este recomandat să fie concepută o strategie dedicată voluntarilor, care să puncteze direcțiile de implicare a acestora în activitățile propuse de organizație. Voluntari care să fie dedicați oganizației noastre pe termen mai lung sunt greu de atras, dar aceștia pot fi extrem de motivați și dornici să învețe lucruri noi (aspect care poate fi corelat cu învățarea pe tot parcursul vieții). Abordarea voluntarilor presupune, de cele mai multe ori, un transfer de metodă dinspre coordonatorul de voluntari sau alți specialiști activi în organizație către participanții la stagiile de voluntariat.
Un capitol insuficient explorat în România, dar cu mare succes la nivel internațional, este voluntariatul pentru seniori. În general, seniorii beneficiază de mai mult timp liber și pot deveni susținători plini de entuziasm ai organizației dacă sunt abordați în mod adecvat, dacă prin activitățile propuse se simt invitați să se implice, să-și valorifice anumite abilități pe care le au deja (prin demonstrații, meșteșuguri ș.a.), ori amintiri sau elemente de istorie locală pe care le-ar putea împărtăși. Seniorii astfel atrași pot deveni buni mediatori pentru alte categorii de public, însă trebuie să avem în vedere și dificultățile cu care s-ar putea confrunta, cum ar fi mobilitate redusă, vedere/auz mai slabe etc.
O formă de voluntariat cu mare potențial pentru organizațiile culturale este reprezentată de încurajarea existenței unor asociații sau fundații de prieteni. Astfel de ONG-uri atrag membri care activează în regim de voluntariat și pot sprijini derularea unor proiecte ale organizației, inclusiv prin atragerea de fonduri.
Pentru diverse sugestii privind abordarea voluntarilor, vă recomandăm să parcurgeți publicația MUZEUL NOSTRU: Scurt ghid pentru dezvoltarea unor programe de voluntariat în muzeu. Ghidul a rezultat dintr-un proiect cu același titlu derulat în anul 2011. Coordonat de către Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, cu sprijin financiar din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, proiectul a presupus colaborarea Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Muzeului Banatului Montan din Reșiţa, Complexului Muzeal de Știinţele Naturii Galaţi, Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște și Centrului de Pregătire Profesională în Cultură. Coordonarea ghidului a fost asigurată de către Dragoș Neamu, Adina Dragu, Anamaria Iuga și Corina Borș. Volumul în format electronic este disponibil aici.