de Maria Ivanov
Imediat cum spunem „muzica clasică din Republica Moldova” ne apare în gând, pe bună dreptate, numele maestrului Eugen Doga, fiind considerat cel mai important compozitor de aici. Și-a început activitatea artistică prin a fi violoncelist, dar din cauza unei paralizii temporare la mâna stângă, apărută în studenție, nu a mai putut performa și s-a dedicat compoziției. De atunci și până acum, a dat omenirii creații inedite, compunând muzică pentru balet, muzică vocală de cameră, muzică pentru spectacole, pentru filme de ficțiune, filme documentare, filme de animație, cantate, poeme. În 2017, Eugen Doga a lansat un album intitulat „Marile succese”, care include 18 dintre cele mai apreciate compoziții ale sale, lucrări care au rezistat vremurilor, printre care: „Dulcea și tandra mea fiară”, „Cascada de la Paris”, „Maria Mirabela” „Păstrați iubirea” „Drumul țiganilor”, „Ruga” etc. O perioadă a fost stabilit la Moscova, dar adevărata lui casă era mereu Moldova. Așa cum este tot timpul în turnee internaționale de muzică ne duce faima peste tot, ca un adevărat ambasador cultural. A obținut foarte multe premii cum ar fi: Medalia „Mihai Eminescu”, Ordinul Republicii, Ordinul Național „Steaua României” și altele.
Un alt nume sonor și emblemtic pentru muzica noastră clasică este cel al Valentinei Naforniță. Este soprană de operă din Republica Moldova care se bucură de un succes colosal și o apreciere uriașă, la justa valoare de altfel, și peste hotare. Din toamna anului 2011, când a fost laureată a concursului „BBC Cardiff Singer of the World” și când devine membră a ansamblului „Wiener Staatsoper” (Opera de Stat din Viena) interpretând rolul Papagena din „Die Zauberflöte”, vocea ei inegalabilă și inconfundabilă răsună în cele mai mari orașe ale lumii, este invitată la cele mai importante evenimente culturale și cucerește publicul. Deține și multe alte premii, pe lângă cel din 2011, cum ar fi „Ordinul Gloria Muncii”. Cu toate că a declarant într-un interviu că Viena este casa ei, soprana revine foarte des în Republica Moldova. Aici se întoarce nu doar pentru a cânta și a promova muzica clasică, dar și pentru a-i ajuta pe ceilalți, fiind patroana unei organizații non-guvernamentale care ajută copiii nevoiași.
Marcel Lazăr este cel mai reprezentativ exemplu al tinerilor care își fac studiile peste hotare și revin acasă pentru a mișca lucrurile din loc. Este absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”din Cluj și al Universității de Arte „Mozarteum” din Salzburg, Austria. Întors în Moldova cu o viziune bine cristalizată despre tot ce înseamnă industrie muzicală la scară largă, mai ales după experiențele trăite în orașul lui Mozart, pianistul a fondat festivalul de muzică clasică Moldo Crescendo. Acest festival a avut la bază dorința de a le oferi oamenilor din Republica Moldova posibilitatea de a cunoaște o muzică clasică de înaltă calitate. Fiece nouă ediție a festivalului a dus muzică în noi și noi localități din țară, dar și din România. Într-un interviu dat pentru Radio Europa Liberă, Marcel Lazăr a spus că proiectul de care este cel mai mândru este „Bach la casa de cultură”. În cadrul proiectului, a concertat împreună cu echipa de la Moldo Crescendo în 9 case de cultură din Moldova, în fața unui public foarte divers: copii, adolescenți, maturi, dintre care unii vedeau pentru prima dată un pianist sau un violonist în față și, prin urmare, aveau reacții dintre cele mai diverse. Prin tot ceea ce a făcut, artistul și-a propus să fie aproape de oameni și să promoveze veritabilele valori muzical-culturale.
Un alt reper important pentru muzica clasică din Republica Moldova îl reprezintă Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, care a fost fondată în anul 1930. Orchestra are peste 80 de instrumentiști excepționali și un repertoriu bogat, o atenție sporită acordându-se operelor create de compozitorii autohtoni. De-a lungul timpului, au avut diverse colaborări cu compozitori și dirijori, iar la ora actuală, directorul artistic și prim-dirijorul Orchestrei Simfonice este Mihail Agafiţa, Artist al Poporului, care anterior a fost Dirijor Permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Repertoriul maestrului cuprinde creaţii muzicale din diferite genuri şi stiluri atât din categoria preclasică, cât și din cea contemporană, incluzând chiar și lucrări în primă audiţie. Printre premiile pe care le-a obținut până acum se numără trofeul „Lya Hubic”, oferit de Opera Naţională Română din Cluj și premiul „Gavriil Musicescu”, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
Gheorghe Mustea, Artist al Poporului, este, de asemenea, un dirijor reprezentativ pentru cultura noastră. Este flautist, naist, pedagog, compozitor, academician și dirijor, preocupat mai ales de promovarea valorilor în școlile muzicale naționale, așa cum înțelege bine că gustul estetic și cultura se educă. În creația sa abordează diverse genuri, printre care și muzica de opera, fiind autorul operelor „Alexandru Lăpușneanu” și „Ștefan cel Mare”. Gheorghe Mustea este fondatorul și prim-dirijorul Orchestrei Simfonice a Companiei Publice Teleradio-Moldova. Realizează o amplă activitate de conservare și promovare a patrimoniului muzicii clasice autohtone, fapt pentru care este apreciat și distins cu premii: Premiul de Stat pentru opera „Alexandru Lăpușneanu”, Cavaler al Ordinului Republicii etc.
Un alt tânăr promițător care s-a dedicat muzicii clasice este Andrei Zapșa, fondator și prim-dirijor al Smile Youth Orchestra (Chișinău, Republica Moldova) și Makassar Youth String Orchestra (Makassar, Sulawesi Selatan, Indonezia). S-a aflat la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonice din Atena, Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, Capelei Corale Academice „Doina”, Coralei „Vocile Primăverii”. Andrei Zapșa a obținut Medalia „Mihai Eminescu”, distincție de stat a Republicii Moldova pentru merite deosebite în activitatea de creație. Este implicat în proiectul cultural PENTAGONIKA, inițiativă care urmărește crearea și consolidarea unei platforme de colaborare pentru artiști din diverse domenii culturale și arealuri geografice cu scopul de a aborda provocările actuale. La momentul de față, proiectul numără membri din 9 țări ale Europei și Asiei. Tânărul dirijor spune că „muzica clasică trebuie promovată într-un cadru pregătit. Este foarte important nu doar să oferim oportunitatea audiției, ci să și pregătim ascultătorul pentru aceasta”.
Tot din înțelegerea necesității de a pregăti ascultători de valoare ai muzicii clasice, a fost înființată Filarmonica pentru copii la Bălți, în cadrul Universității de Stat „Alecu Russo”. Această inițiativă îi aparține Catedrei de Arte şi Educaţie artistică a Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte și datează din 1999. Filarmonica este gestionată de conferențiarul universitar Margarita Tetelea, maestru în artă, şefa secţiei cultură, educaţie şi viaţă studenţească a Universității „Alecu Russo” din Bălți. Acest proiect a pornit de la dorința de a furniza spectacole nu doar pentru adulți, dar și pentru copii, realizând astfel formarea lor muzicală și spirituală, mai cu seamă că înțelegerea acestei muzici elitiste necesită pregătire asiduă. Potrivit Margaritei Tetelea, „oamenii care fac muzică clasică sunt personalități de elită, căci pentru a înțelege acest gen de muzică este nevoie de un anumit nivel intelectual format de timpuriu”. Primul spectacol, din 1999, a adus în scenă copii și în sală doar copii. Ulterior, proiectul a luat o amploare foarte mare. Peste ani, pe scena Filarmonicii, care este, de fapt, sala de concerte a universității, dotată cu 120 de locuri, au venit nu doar studenți ai conservatoarelor din Moldova și România, dar chiar și orchestre de renume, cum ar fi Orchestra simfonică „Jakobsplatz” a Filarmonicii din München (Germania). Toți invitații au fost surprinși ce calitatea publicului și de modul în care el interacționează cu artiștii de pe scenă, iar asta se întâmplă pentru că la Bălți muzicienii sunt formați nu doar ca interpreți, dar și ca ascultători. Putem avea mari interpreți de muzică clasică, dar dacă nu avem un ascultator select, valoarea lor nu va fi percepută. Iar acolo, în sala Filarmonicii, după fiece concert, au loc discuții, dezbateri, interpretări ale operelor audiate. Și asta dă roade.
Am prezentat succint aici doar câteva nume, reprezentați ai compartimentelor vastului domeniu al muzicii clasice din Republica Moldova. Pornind de la aceste exemple, dar nu numai, putem spune că în Republica Moldova s-au format compozitori, interpreți, instrumentiști, orchestre, dirijori și filarmonici excepționale, de nivel european.
* Părerile exprimate în acest articol nu reprezintă în mod necesar poziția Institutului Cultural Român, ci exclusiv opiniile autorului care semnează materialul.