de Maria Ivanov
La fel ca toate domeniile culturii, muzica a cunoscut o evoluție a stilurilor și genurilor în Republica Moldova. Din anii 90, însă, se simte un interes sporit față de folclorul autohton. Muzicienii contemporani revin la vechile tiparele muzicale, reiau anumite motive, aranjamente folclorice sau chiar reinterpretează integral unele melodii.
Inițiatorii acestei noi tradiții muzicale în Republica Moldova au fost membrii formației „Trigon”: Anatol Ștefăneț, Sergiu Testemițeanu și Oleg Baltaga. Din anul 1992, când au înființat trupa, și până în prezent, se bucură de o foarte mare popularitate atât în țară, cât și peste hotare. La doi ani de la fondare, au înregistrat primul lor album în Franța – „The Moldovan Wedding in Jazz” („Nunta Jazz Moldovenească”), premiat cu „Grand Prix du Disc”, devenit foarte popular în Europa şi desemnat de către Academia Franceză de Arte „Charles Cros” drept cel mai bun CD al anului, urmat de al doilea – „Oglinda” – înregistrat în Germania, unde, de altfel, spun ei, au avut cel mai mare succes, în special, în cadrul Festivalului de Jazz din Hamburg din 1998. Germania este, de altfel, țara în care formația revine cel mai des. Au înregistrat, bineînțeles, discuri și în Republica Moldova, și în România, printre care: „Glasul Pământului” și „Seven Steps”. Momentan, componența formației s-a modificat și este alcătuită din Anatol Ștefăneț, care cântă la vioară, Vali Boghean – saxofon, trompetă, flaut, caval, chitară bass, voce, Dan Bruma – chitară, Gari Tverdohleb – tobe, percuție, xilofon. Sunt speciali anume prin faptul că revalorifică folclorul nostru, îl îmbină cu jazz-ul dar și cu rock-ul, iar acaste combinații au prins la publicul din întreaga lume, astfel, au fost invitați, de-a lungul carierei, să cânte pe scenele din Bulgaria, România, Norvegia, Rusia, Lituania, Italia, Spania, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Anglia, Japonia, Polonia, Noua Zeelandă, Grecia, Elveţia, Canada etc.
Compozițiile lor muzicale au fost difuzate la cele mai ascultate posturi de radio europene, printre care Radio Europa Liberă; BBC, Londra; Voice of America,Washington.
Trigon. Sursa Foto: pagina oficială de Facebook a formației.
Zdob și Zdub este o altă trupă care combină cu măiestrie elemente din muzica populară cu hardcore de astă dată. Bazele formației au fost pune încă din 1994, când membrii trupei se adunau în subsoluri pentru improvizații, repetiții, apoi concertau prin cluburi mici. Pe atunci, cântau rock și punk, și se chemau „The Noise”. Apoi, s-au chemat „Santa Maria” și au participat chiar și la câteva festivaluri cu acest nume. Igor Dînga, cel care urma să le devină producător, le-a propus că își schimbe încă o dată numele. Atunci au ales „Zdob și Zdub” – onomatopeu care trimite cu gândul la sunetul tobelor. Primul disc înregistrat nu are nicio legătură nu tradiția populară. Gustul pentru această combinație apare în 1998. Pe lângă faptul că au combinat motivele muzicale, au și cântat live cu interpreți de folclor, cu artiști ca Surorile Osoianu și Vasile Dinu, realizând fuziuni între rock și popular. Din 1998, la fel ca „Trigon”, formația „Zdob și Zdub” s-a bucurat de un succes uriaș în toată lumea. Au susținut foarte multe concerte în Germania, în programul cărora cântau, exclusiv în limba română, muzică etnică. Ulterior au evoluat în foarte multe țări din lume, cum ar fi Danemarca, Ungaria, Serbia, Belgia, Elveţia, Germania, Franţa, Ucraina, Polonia, România, Olanda şi Rusia. De asemenea, au fost invitați să cânte în deschiderea anumitor concerte importante alături de alte formații și artiști de renume mondial printre care: Linkin Park, Red Hot Chili Peppers, The Garbage, Emir Kusturica & No Smoking Orchestra, Biohazard, Soulfly, Fun Lovin’ Criminals, Rollins Band. Trupa a reprezentat Moldova la concursul Eurovision de 3 ori: în 2005, cu piesa „Bunica bate toba”, s-a clasat pe locul 6, în 2011, cu piesa „So luky”, locul 12 și în 2022, cu piesa „Trenulețul”, o compoziție muzicală realizată împreună cu „Frații Advahov”, a obținut locul 7. De-a lungul anilor au scos mai multe albume, printre care: „Hardcore Moldovenesc”, „Tabăra Noastră/ Zdubii bateți tare”, „450 de Oi” etc.
Membrii grupului sunt: Iagupov Roman – voce; Mihi Gîncu – chitară bas; Sviatoslav Staruş – chitară; Andrei Cebotari – tobe; Valerii Mazîlu − trompetă, cimpoi; Victor Dandeş − trombon, instrumente populare.
Zdob și Zdub. Sursa foto: pagina oficială de Facebook a formației
Alex Calancea este un producător, compozitor și bass chitarist din Republica Moldova, care este, de asemenea, pasionat de folclor și de combinațiile dintre genurile muzicale.
După ce a absolvit Conservatorul din Chișinău, a făcut câteva turnee prin lume cu un proiect de jazz fusion. Apoi, a lansat un proiect de pop rock, având colaborări cu producători foarte importanți din Los Angeles, printre care Jack Jaseph Puig. Când a revenit acasă, și-a creat propria trupă – „Alex Calancea band” – proiect care devine unul dintre cele mai reprezentative pentru muzica din Republica Moldova. Onorează marii artiști ai Epocii de Aur prin realizarea concertelor: „Amintire de iubire”, „Alex Calancea și prietenii” și produce și un film documentar – „Bucurie de Noroc la Orizont de Plai”.
După aceste realizări, se consacră folclorului autentic din Republica Moldova, având multe colaborări cu Orchestra Lăutarii, Orchestra Fraților Advahov și cu Orchestre Simfonice din România. Primul album îl înregistrează în anul 2016 și are drept reper bas chitara. Albumul este intitulat „Basul Capricios”, având influențe din funk, folk, clasic și jazz. În paralel, înființează și proiectul pop-rock „RUPT” și, tot atunci, devine producătorul mai multor artiști din țară. La sfârșitul anului 2017 ia naștere proiectul „Lupii lui Calancea”, proiect care se inspiră din baladele și poveștile haiduciei puse pe ritmuri contemporane, combinate cu motive din folclor. „Lupii lui Calancea” fac să reînvie tot ce înseamnă tradiție de țară prin proiecte precum „Povestea de iarnă”. Fac să reînvie trecutul îndepărtat al neamului nostru, aducând în prim-plan cântece demult uitate, rescriindu-le pe alocuri. Două astfel de exemple sunt „Fiu de dac, fiu de zeiță” ori „Purtata fetele de la Căpâlna” (purtata fiind, de exemplu, melodia pe care intrau dansând fetele nemăritate la hora din sat). Deși au adus multe nuanțe moderne, lupii au păstrat această semnificație chiar și în videoclip. Calancea continuă și în acest proiect fuziunea cu interpreți notorii ai folclorului, astfel încât, ori de câte ori realizează concerte cu Lăutarii lui Botgros ori Surorile Osoianu, reconectează contemporaneitatea cu tot ce înseamnă origini. Alex Calancea a înființat chiar și un festival care promovează anume originile: „Festivalul Lupilor” care are o componentă numită anume „Origini”, cuprinzând tradiția strămoșească, urmărește redescoperirea și, într-o anumită măsură, modernizarea ei, a tradiției. În 2022, lupii au lansat primul lor album: „Inimă sălbatică”. Lupii au numeroase concerte atât în țară cât și în România.
Lupii lui Calancea. Sursa foto: pagina oficială de Facebook a formației.
Via Dacă este un proiect muzical relativ nou din Republica Moldova, fondat în 2017, care, de la bun început, s-a afirmat anume prin combinarea într-un mod absolut inedit a folclorului și a mitologiei, abordând variate motive și teme. Alimentându-se din sensurile profunde ale basmului, „Via Dacă” și-a propus să readucă vibrația transcedentală trăită de strămoșii noștri. Muzica lor combină folclorul, colindul, poezia populară, descântecul, indie rock-ul, alternativul și incantația. Ceea ce urmăresc ei cel mai mult este armonia. Toți membrii formației au mărturisit, într-un interviu pentru ea.md, că le place muzica veche. Cât despre piesele lor, ei consideră că nu ar putea să le pună într-un cadru anumit, așa cum ele sunt foarte diferite unele de altele. Cântecele la care ne gândim când spunem „Via Dacă” sunt: „Pădure verde”, „Și dacă…”, „Paparude”. Ceea ce fascinează la ei tot timpul este modul în care vocea se combină misterios cu instrumentele. Fiece notă vorbește despre pasiunea pentru muzica străbună, fiece notă pornește de la una străveche, anume de aceea atinge cele mai sensibile strune ale sufletului celui ce ascultă. Iulia Panici spunea într-un interviu următoarele: „Folclorul și mitologia spațiului carpatic este parte din ADN-ul nostru, este canalul prin care ne conectăm la înțelepciunea strămoșilor noștri, la natură, la eul străvechi și primar din noi”. Folclorul este casa lor, sursa lor primară de inspirație. Chiar din primul an al apariției, formația a reușit să evolueze în majoritatea festivalurilor de muzică importante din Moldova. A avut concerte și în afara țării – în Canada și România. Trupa lucrează momentan la editarea unui album.
Membrii formației sunt: Iulia Panici – voce; Sandu Cordonean – clape, chitară; Vitalie Kolț – chitară bass, voce; Iulian Ursu – cajon.
Via Dacă. Sursa foto: pagina oficială de Facebook a formației
Faptul că asistăm, de atâția ani, la un fenomen de revenire la motivele muzicale tradiționale vorbește despre valoarea inepuizabilă a culturii noastre autohtone, mai ales că trupele menționate mai sus au reușit să câștige notorietate, atât în țară, cât și în afara ei, anume datorită elementelor ancestrale prezente în creațiile lor muzicale.
* Părerile exprimate în acest articol nu reprezintă în mod necesar poziția Institutului Cultural Român, ci exclusiv opiniile autorului care semnează materialul.